luni, 7 septembrie 2009

Am citit o carte ... despre o poveste adevarata


Am citit o carte ... in juma de zi. Avea numai 3 imagini in ea :)

Am eu norocul sa aleg sa citesc cartea care ma face cu totul vulnerabil si sensibil. E vorba de Suferintele Mamei Blondina, o martira a Siberiei. O carte care am luat-o la schimbul de carti organizat de Ceziceu. Ma rog, m-am nimenit printre cei care nu au fost atenti la data eventului, iar Ceziceu a fost atit de amabila ca nu ne-a lasat pe noi doi rataciti fara grija autoarei ideii. Am fost doar eu si Irina de la psihologie, plus Ceziceu. Ca sa vezi, eu cu Irina ne-am nimerit pentru prima data la acest event.

De ce am citit cartea atit de repede???

Pentru ca nu puteam s-o las din miini pentru stilul narativ al deportatei, pt istoriile intimplate si intiparite in minte pentru toti anii care i-a avut. Asa carti nu mi se dezlipesc din miini pina nu ajung pina la capat, dar nu pt a afla finalul, ci pt a aduce un omagiu acelui om pt truda lui de asi pune rindurile pe foaie si pentru suferintele lui indurate. Oricine din noi poate fi in locul ei.

M-a impersionat si pentru ca doamna care povestete, in pofida la tot chinul adunat prin lagarele societice, a mai avut parte sa indure si indiferenta celor dragi, ma refer la fiu ei si nora. Un subiect la care se revine si iar se revine in unele opere. Uneori nu sunt atit de dureroase nici frigurile, nici batjocura celor straini, decit indiferenta celor dragi pe care ii ai.

Avea un ideal in Siberia dna Blondina, eroina cartii, - moartea. Aceste stari de spirit le-a avut fiecare din noi la diferite virste, dar le-am depasit cum am putut. Ceea ce a ajutat-o pe eroina a fost credinta ortodoxa, element care a dus la indepartarea fiului si norei de ea cind a ajuns in Romania.

Trista carte. Este imposibil sa nu lacrimezi cind citesti asa carte. O carte despre istoria unui om, si despre calea fiului care nu trebuie sa o urmam.

Daca ajungeti sa tineti cartea asta in miini pregatiti si un servetel pt lacrimi in buzunar.

....

marți, 21 iulie 2009

Daca nu am acces la o arhiva, ma duc la alta :)

E interesant faptul ca aici ma scol singur cam pe la ora 6 dimineata, chiar si de ma culc tirziu. La Chisinau trezirea de dimineata era cea mai dificila.

De data asta mi-am luat pantalonii pt Arhiva Sf. Sinod, ca data trecuta eram in sorti si se sosoteau calugarii pe acolo. Ma tot gindeam de dimineata, cam cite file sa aiba dosarul de la Sf. Sinod, cit de gros e si ce as putea sa fie in el. Dar.... nu a fost sa fie. Seful Arhivei (sunt doar 2 oameni in arhiva Sf. Sinod :)) mi-a spus sa vin miine, ca azi cica il „freaca” un preot de pe Timisoara :). Asa s-a exprimat el. Ma gindisem sa ramin la biblioteca Sf. Sinod sa cer colectia Luminatorului, dar m-am hotarit sa ma duc la arhivele statului (desi ieri am scris in fise data de miine pt a-mi aduce dosarele). Dar am hotarit sa rasfoiesc in continuare inventarele Directiei Generale Politie, ca ieri reusisem sa rasfoiesc pina la anul 1934. Am ajuns la arhiva, am luat inventarele si de aceasta data mai linistit am inceput sa le rasfoiesc (desi aveam impresia ca ziua de azi e pierduta). Si iata ca ajung cu rasfoitul la anul 1938 si dau peste un dosar intreg - Cazul lui Gurie Grosu, mitropolitul Basarabiei. Fericit, am completat o fisa si fuga la persoana responsabila de sala sa-i spun ca asta e cel mai important dosar pe care il vreau si poate e posibil sa mi-l aduca azi. Zadarnica mi+a fost bucuria :) N-a vrut, asa ca miine abia o sa iau dosarul. Dar miine de dimineata tre sa ma duc la Sf. Sinod. Macar acolo pot fotografia, iar la arhivele statului e taxa. Ma gindeam ca as putea sa o fac pe smecherul si sa fotografiez cu telefonul, dar cind mam uitat mai bine in sala aia - patru camere de luat vederi, la fiecare sir de mese, asta ca sa nu faca fiecare ce vrea :).

Am mai gasit inca un dosar legat de Cazul lui Gurie, numai ca in el mai sunt si unele materiale referitor la Visarion Puiu. Gaseam in inventar tot felul de materiale gen: Note informative referitoare la deschiderea unor ziare in Basarabia. Ma gindeam ca as putea sa gasesc atunci si Note informative despre inaugurarea revistei Misionarul in 1936, dar zadarnic. Deci, sa inteleg ca totusi era incredere in biserica in perioada interbelica.

Imi este interesant daca cineva din Moldova a reusit sa vada cumva dosarele astea. Vom vedea, deja ce contin ele :)

Ca sa fie mai clar cu ce se ocupa Directia Generala de Politie - un fel de SIS actual, stringea informatii si le stoca.

Azi posibil sa merg la un film in aer liber spre seara, dar am inteles ca parcul unde se ruleaza filmele e foarte departe si e periculos pe acolo.

Vom vedea :)

luni, 20 iulie 2009

Despre foamete intro librarie din Bucuresti

Reveneam de la Arhivele Statului cind mi-am zis sa trec pe la librarie. Intrucit aveam in cale libraria Mihai Eminescu, de linga universitate, am hotarit sa intru.

Am intrat cu gindul sa caut cartea lui Boris Buzila aparuta acum in 2009. Dar nu era, si am decis sa mai casc gura printre cartile care erau acolo. Trecind cu ochii la raftul dintre Filosofie si Istorie am zarit Cartea foametei, un volum semnat de Larisa Turea. M-am uitat in ea si am ramas surprins sa gasesc in istorii ale celor care au supravetuit pe linga documente de arhiva. Era o istorioara a unui om ce avea numele de familie asemanator cu a unui coleg si era chiar din satul din care era colegul meu. Erau unele memorii ale lui Ion Candu din Vasieni.

M-am intristat si greoi am ajuns acasa, parca eram umilita de vorbele urite ale cuiva. Foamea care o simteam atunci (luasem doar un ceai de dimineata) pe loc a disparut si am inceput a ma simti aiurea.

Au fost lucruri urite atunci.

La Bucuresti prin arhive

Ei iata ca am ajuns eu si la Bucuresti in cautarea documentelor de arhiva despre marele Mitropolit al Basarabiei - Gurie Grosu.

Desi am ajuns de miercuri, am reusit sa vizitez deja unele arhive. Cei drept inca nu am avut acces la documente, insa cred ca miine voi explora primele acte.

Am avut parte de experiente diferite aici in comunicarea cu oamenii, si sa fiu sincer, nu stiu ce as fi facut daca nu era cu mine colegul si prietenul la care stau. Am intilnit oameni binevoitori, care au parasit incaperea racoroasa si aerisita de aer conditionat ca sa ne arate cum sa ajungem la manastirea unde se afla Sfintul Sinod (afara era foarte, foarte cald), si oameni foarte putin binevoitori care m-au invinuit chiar de spionaj pt Rusia.

Intrun final, am vizitat deja Sfintul Sinod, Biblioteca Institutului Iorga si Arhivele Statului. Am vizitat si Manastirea Cernica unde am gasit mormintul mitropolitului. Numai ca l-am gasit in indiferenta si intre oameni slabi cu duhul. La manastire doar un preot mi-a zis ca a auzit despre Gurie. Altii mai in virsta mi-au spus numai ca ei nu stiu si ca nu sunt demult la manastire.

Locurile unde este manastirea sunt foarte frumoase. Este foarte asemanatoare cu ale Manastirii Noul Neamt de la Chitcani, si acum imi dau seama de ce Mitropolitul a ales sa se retraga anume la aceasta manastire (la Man. Noul Neamt Gurie s-a calugarit).

Am reusit duminica sa ma intilniesc cu un vechi cunoscut care mi-a dat sfaturi de folos pentru cercetarea mea, chiar foarte de folos as zice eu. Azi, la Arhivele Statului am rasfoit Inventarele Politiei si Securitatii, unde am gasit dosare interesante. Despre Gurie in inventar nu am gasit nimic, dar sunt sigur ca in dosare trebuie sa fie si despre el, odata ce unele dosare se refera la evenimente organizate chiar de mitropolit.


Update: 19.49 :))))))))))

Ziceam ca am fost la Manastirea Cernica, iar despre locul exact al inmormintarii lui Gurie stiam dintr-o fotografie din revista Luminatorul, revista a Mitropoliei Basarabiei facuta de unii preoti ai mitropoliei respective fiind in vizita la Cernica. Ajuns la cimitir, am tot intrebat de calucari dar in zadar. Toti imi ziceau sa intreb de oamenii care fac gropile acolo. Pina la urma gasisem locul, desi aveam impresia ca cei de acolo nici nu stiau cine este inmormintat in cimitirul manastirii (care este unul mic, mic in comparatie cu Cimitirul Doina) :).

Pe cruce erau doar anul nasterii si cel al mortii, fara a preciza o data anumita. Speranta mea era sa vad data nasterii, care e 2 ianuarie si nu 1 ianuarie, data mentionata in toate enciclopediile si scrierile istorice despre Gurie. Dar iata ca ajung sa mai descopar ceva, si anume ca Gurie s-a nascut in 1876. Evident, este gresit anul, corect fiind 1877, si aceasta demostreaza cit de bine cunosteau cei de la manastire biografia mitropolitului.

La Sfintul Sinod, care se afla in incinta Manastirii Antim, manastire in care s-a cintat prohodul mitropolitului, mi-au zis ca s-a pastrat doar Dosarul de numire lui Gurie ca Arhiepiscop al Chisinaului, dar am inteles ca asta nu e tot.

Urmeaza sa vad miine.

luni, 13 aprilie 2009

In sfirsit vorbe

Orice vizitator se va uita pe acest blog va spune: tare plictisitorrrr. Dar sa stiti ca si eu ma plictisesc uneori scriind, dar de fapt mai mult gindind - pt ca eu mai mult gindesc ce ar trebuie sa scriu decit scriu.

Da, vizitatorii ar putea zice cit de plictisit este un reprezentant al unei organizatii neguvernamentale. Veti putea crede ca este plictisitoare intreaga societate civila din Moldova. Da, asa este. Plictisitoare si ignoranta.

Crunta constatare, dar așa este. Dar nu e numai vina ei. O societate civila este vioaie daca are conditii unde sa invioreze oamenii. Daca va veti uita asupra parcursului dezvoltarii societatii civile sunt anumite zvicniri si avinturi. Dupa care urmeaza o involutie. Exact ca si coloana infinitului de Brincusi. Dupa o evolutie puternica urmeaza o involutie. Si tot asa.

Dar spuneam ca depinde de societate și de oamenii din jurul societatii civile. Si asta pt ca ONG-urile vin sa ajute la depasirea problemelor cu care se confrunta oamenii, societatea, statul, sistemul.

Dupa 7 aprilie totul a devenit palid. Deja avem si noi un 11 septembrie, putem sa ne mindrim. Dar pe naiba cu asa mindrie, pt ca ceea ce s-a intimplat e in defavoarea binelui unei societati, unei societati infometate de informatie și adevar. Spuneam intun postul precedent sa tinem un nimut de reculegere pt democratia din R. Moldova.

Dar ce avem nu se poate numi deloc democratie. Este democratie dirijata, o forma de a arata comunitatii internationale ca guvernul este democratic, iar cetatenii nu simt democratia, nu simt viata lor democratica.

Institutiile guvernamentale nu sunt independente, nici institutiile judecatoresti. Ei nu mai reprezinta poporul, ci doar partidul. Disparitia tinerilor in strada, indiferent daca ai fost pe 7 aprilie la Parlament si Presidentie, si ulterior maltratarea inumana a acestora de catre fortele de ordine fara ca tinarul macar sa stie pt ce. Cum sa mai avem incredere in propria politie?? Cum sa mai avem incredere in fortele de ordine, cind ele in loc sa pazeasca tinerii, ei ii agreseaza ? Si daca treceam si eu pe linga Guvern pe 8 aprilie? Ma luau si pe mine? Este anormal. Anormal este faptul ca MAI nu spune numarul celor arestati, maltratati si detinuti dupa protestul din 7 aprilie. Interesant, pt ce mai avem nevoie de un asa minister care ne aresteaza in plina strada, fara probe, ne tortureaza? Pt ce mai platim unui asemenea minister? Pt ce institutiile de invatamint sa suporte cheltuielie in urma distrugerii Parlamentului si Presidentie?? Poate mai bine MAI sa suporte cheltuielile pt ca nu le-au protejat cum trebuie. De ce președinele tarii, care este presedintele a intregii populatii, nu doar a celei care l-a ales, ia asa hotariri nechibzuite si negindite?

De ce? Sunt intrebari la care nu stiu daca vom afla vreodata raspuns, pt ca asa se comporta un regim totalitar, iar comportamentul presedintelui nu e deloc adecvat unui presedinte de tara, ci mai degraba seamana cu a unui lider autoritar, care considera R. MOldova ca ograda sa. Ce vrea asta si face, invinuieste pe cine vrea, cum vrea, fara probe, pt ca asa crede el, este sustinut de institutiile de forta si juridice. Si na, asta e democratia in ograda lui Voronin.

Dar sa ne intoarcem la societatea civila din Moldova. Ce poate sa faca ea? Infricosata de actiunile de intimidare si agresive ale autoritatilor, societatea civila trebuie sa se intoarca spre oameni, spre necesitatile oamenilor. Si sa lase autoritatile sa se joace de-a democratia si lupta contra dusmanilor. Era un avantaj daca demostrai finantatorilor ca ai sprijinul autoritatilor in realizarea unui anumit proiect. Acum ne lipsim de acest avantaj și lucram doar pt oameni, nu pt institutii, pt ca nu mai avem incredere in institutii. Din pacate.

duminică, 29 martie 2009

Atacuri neargumentate la activitatea societatii civile din Moldova din partea altui membru al societatii civile

Intimplator, ieri am intrat pe un site crestin ortodox fiind pe net si cautind niste informatii. Si ce sa vad printre articolele de acolo? M-am deprins sa accept orice fel de ocara si critici neargumentate din partea mai multor site-uri. Pe cei bolnavi nu ai de ce sa te superi. Dar cind am vazut critica si ocara neargumentata de pe acest site chiar mi sa parut nedrept.

Este vorba despre www.mdn.md care intrun articol CINE ESTE SOCIETATEA CIVILĂ MOLDOVENEASCĂ? aduce tot felul de acuze societatii civile moldovenesti, desi autorul articolului, pseudonim desigur, face parte si el din aceasta societate civila moldoveneasca impreuna cu situl respectiv. Stiu ca siteul este inregistrat dupa o organizatie neguvernamentala, care tot face parte din societatea civila din Moldova si care spune ca
fără a pretinde sub nici un aspect de a reprezenta vreo formaţiune sau curent politic, social-politic sau ideologic.
Totusi unele texte plasate pe site apartinind reprezentantilor ONG-ului respectiv incalca aceasta norma, inclinind in anumite directii politice.

In primul rind, autorul vorbeste despre toate organizatiile neguvernamentale din Moldova si le pune pe toate intro oala fara a face diferenta intre aceastea, indiferent de experienta de viata a fiecareia. Autorul aduce mai multe acuze intregii societati civile din Moldova de felul
Fără a ocoli şi umbla lăturile recunoaştem că declaraţiile ideologice oficiale nu se împletesc cu realitatea, la fel cum imparţialitatea şi neangajarea reprezentanţilor „societăţii civile” nu este nimic mai mult decît o minciună.


In al doilea rind, autorul vorbeste fara sa cunoasca anumite realitati, efectuind mai multe erori neacceptabile si pasibile de Codul Penal. Invinuirea ONG-urilor din Moldova ca promoveaza
Drepturile omului, libertatea, democraţia, toleranţă, etc, etc. Nici un cuvînt, nici o referinţă, nici o frază despre Moldova, despre valorile noastre, despre existenţa noastră. Nimic, de parcă ar fi vorba de noţiuni absolut opuse.
este absolut eronata si neadevarata. Ma intreb daca dl autor s-a informat despre ce promoveaza ONG-urile din Moldova? Poate sa se uite mai exact inca o data pe linkul acesta ca sa se convinga http://www.viitorul.org/pageview.php?l=ro&idc=253 si l-as intreba pe autor de cite ori a gasit numeric acolo Moldova?

As putea sal intreb pe dl autor unde pot gasi anume ce promoveaza ONG-ul din care face parte, ori acest lucru nu-l putem gasi nicaieri in spatiul web.

Totul – Cedinţă, patrie, familie, cultură, istorie – este palid şi neimportant, chiar nociv, pentru ei, pentru lumea lor.
Asemenea acuzatii pot sa vina numai de la un om care nu e in mintile lui, altfel de unde poate sti el ce inseamna totul pentru fiecare individ in parte, de unde poate sti ce este impoartant pt mine si ce nu important ca membru al societatii civile.

Organizaţiile obşteşti care promovează ceea ce contravine valorilor liberale sînt recunoscute doar de jure. Ele nu sînt luate în seamă în nici un fel, nu primesc fonduri, nu sînt mediatizate sau în cele mai dese cazuri sînt marginalizate. Aceasta în condiţiile în care adevăraţii marginali sociali se regăsesc doar printre membrii ong-urile recunoscute şi de facto. E de ajuns să privim către cei care alcătuiesc aşa zisa societate civilă ca să ne dăm seama că aceştia nu se înscriu nici măcar în limitele normalului ale societăţii moldoveneşti extrem de stricate.
o aberatie mai mare nu am avut ocazia sa aud. Cel care a scris astfel de cuvinte se vede ca e suparat rau pe oameni. Este un indemn la xenofobie. Cu tot respectul, dar este total deraiat de la realitate, ori cunoastem ca orice ONG poate participa la un concurs de granturi, in loc de a se simti victimizat.

Campania electorală din 2009 a mai descoperit opiniei publice ceva laturi ascunse ale existenţei „imparţiale” a ong-iştilor. Ei au început să acţioneze cu şi mai mare dezinvoltură. Probabil decolarea verticală a lui Chirtoacă spre vîrfurile vizibile ale politicii moldoveneşti i-a motivat pe mulţi să fie mai activi, mai liberali, mai pătimaşi în ale valorificării ţării întru cele liberale.
Ce are una cu alta ???? Unde scrie ca e interzis sati manifesti optiunile politice?? Ceea ce e scris e dovada analfabetismului legislativ de care dam dovada si ne bazam mai mult pe prejudecati si stereotipuri. Daca esti membru de ONG asta nu inseamna ca nu poti avea anumite preferinte politice pe care le expui in afara ONG-ului. Ori, ONG-ul este apolitic, si nu membrii acestia.

Cel mai notoriu exemplu este cel al lui Nagacevschi Vitalie. Individul, sau mai liberal spus reputatul, este numărul 5 pe lista PLD(M) şi în acelaşi timp, cum îi stă bine unui liberal sădea, continue să ameninţe Moldova cu noi procese şi condamnări din partea CEDO în calitate de preşedintele al Asociaţiei „Juriştii pentru drepturile omului”.
El nu face decit sa apere drepturile cetatenilor moldoveni care depun plingeri la CEDO, si e de vina justitia moldoveneasca ca nu face dreptate in tara, ci obliga cetatenii sa caute dreptatea in afara tarii. Ori, Moldova daca este parte la anumite tratate sau conventii internationale, apoi trebuie sa le respecte, sau sa le denunte. Sunt mai multi membri ai ONG-urilor in diferite partide, nimeni nu neaga asta, dar nu fac nici o ilegalitate sau nu poate sa le fie imputata apartenenta la un partid. Unui ONG poate sai fie imputat ca sustine activitate politica, si nu unui membru de ONG in timpul liber. Cu atit mai mult ca societatea modloveneasca nu plateste nici un banut pt intretinerea ONG-urilor moldovenesti, in schimb profita din activitatea acestora.

Chiar a doua zi s-a constatat că nici poliţia, nici procuratura, nici conducerea ţării şi nici chiar FSB-ul rusesc nu au avut nici un fel de atribuţie la bătaia din faţa sediului Procuraturii. Acţiunea a fost pusă la cale de către Vladimir Filat, faptul fiind confirmat de către calitatea de candidat pe listele PD în CMC Chişinău a unuia dintre atacatori. Candidatul la funcţia de primar al capitalei din partea PD şi finanţatorul campaniei electorale locale din 2007 era nimeni altul decît actualul lider PLD(M).
cine a constat dle autor???? ori daca nu politia, atunci cine trebuia sa fie prezenta la un asemenea eveniment??? la alte evenimente e puzderie de politisti, iar in cazul dat nici macar paza Procuraturii nu a vrut sa iasa si sa vada ce se intimpla?? de ce vorbiti neargumentat, ori nu cunoasteti ca un text analitic cum pretinde a fi Centru dvs. trebuie sa prezinte datele concrete de ambele parti si nu truncheat??

Dar iata ca a venit rindul si ONG-ului nostru sa fie etichetat.
Mai mult ca atît, au avut loc evenimente la care „experţii independenţi” din PLD(M) au ieşit în public împreună. La sfîrşitul anului 2008 a avut loc o conferinţă de presă în cadrul căreia cîţiva tineri experţi au criticat Anul Tineretului al comuniştilor. Grupul era alcătuit din trei tineri experţi de la Viitorul şi administratorul unei pagini electronice ce face parte din trustul mediatic al lui Filat.
mie imi interesant de unde a luat 3 trei tineri experţi de la Viitorul?? Am urmat linkul si de acolo nu am aflat nimic. De unde trei?? Ori stiu bine citi au fost, odata ce am participat la acea conferinta de presa. Un singur expert al Viitorului, iar Nicolae Toderas este expert asociat. Si pot sa confirm, ca a declara ca Anul Tineretului nu ti-a schimbat cu nimic viata in bine, ca tinar, nu inseamna deloc a fi PLDM-ist. Este doar a te exprima despre viata din R. Moldova fara referinte politice.

Afilierea politică a „ONG-ului „Viitorul” în această campanie electorală demonstrează că imparţialitatea şi promovarea interesului public nu este decît o minciună intens propagată pentru a căpăta încrederea consumatorilor de democraţie.
Afirmatie total lipsita de argumente si speculativa. As sugera autorilor sa se informeze mai bine ce inseamna educatie civica si ce inseamna agitatie electorala. Sincer mi-e mila de societatea noastra si ma rascol impotriva intunecimii populatiei intes promovate de unele partide de la noi.

Mult mai important e că afilierea politică a „societăţii civile moldoveneşti” demonstrează că aceasta nu este interesată în nici un fel de ţară, nu apără în nici un fel interesele societăţii şi nu trăieşte cu nici una din problemele grave ale Moldovei.
autorul recurge iar la invinuiri unilaterale neargumentate. Dar cine ii da dreptul dlui autor sa judece astfel despre ONG-ul care il reprezint si sa sustina ca nu traiesc eu in problemele grave ale Moldovei. A intrebat el de mine daca traiesc sau nu in problemele Moldovei??? De ce face atunci concluzii pripite in directia de care are el nevoie??

Autorul face acuzatii neintemeiate, fara argumente si foarte tendentioase. Se autoacuza pe sine prin titlul materialului http://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_Civila si prezinta o parere total aberanta.

Imi pare rau pt faptul ca autorul sustine asemenea neadevaruri si procedeaza total necrestineste aducind invinuiri neadevarate.

vineri, 2 ianuarie 2009

132 de ani de la nasterea marelui Gurie Grosu

Va intrebati cine este Gurie Grosu ? si ce legatura are cu mine?

Gurie Grosu este unul din putinii basarabeni pe care ii putem glorifica. A fost primul mitropolit al Basarabiei (1928-1936) in cadrul Romaniei reintregite. A infruntat regimul tarist, fiind in exil tocmai la Smolensc, a luptat pentru limba romana si valorile nationale romanesti, apoi vremurile vitregi din perioada interbelica. Dar n-a mai putut sa infrunte lipsa de curaj si atitudine a conationalilor sai, persistenta inselaciunii si a diversiunii persitente in societatea de atunci fiind inlaturat destul de urit. I-a fost fabricat un dosar penal, fiind apoi instrainat de la cirma Mitropoliei Basarabiei.

Scriu teza mea de doctor despre activitatea acestui om. Sper ca dupa consultarea documentelor de arhiva din Romania sa pot aduce lumina asupra situatiei bisericii in perioada interbelica despre care stim foarte putin si despre care inca se tace.

2 ianuarie 1877 sa nascut inaltul Ierarh Gurie. Cite ceva despre Gurie gasiti aici.