Am citit o carte ... in juma de zi. Avea numai 3 imagini in ea :)
Am eu norocul sa aleg sa citesc cartea care ma face cu totul vulnerabil si sensibil. E vorba de Suferintele Mamei Blondina, o martira a Siberiei. O carte care am luat-o la schimbul de carti organizat de Ceziceu. Ma rog, m-am nimenit printre cei care nu au fost atenti la data eventului, iar Ceziceu a fost atit de amabila ca nu ne-a lasat pe noi doi rataciti fara grija autoarei ideii. Am fost doar eu si Irina de la psihologie, plus Ceziceu. Ca sa vezi, eu cu Irina ne-am nimerit pentru prima data la acest event.
De ce am citit cartea atit de repede???
Pentru ca nu puteam s-o las din miini pentru stilul narativ al deportatei, pt istoriile intimplate si intiparite in minte pentru toti anii care i-a avut. Asa carti nu mi se dezlipesc din miini pina nu ajung pina la capat, dar nu pt a afla finalul, ci pt a aduce un omagiu acelui om pt truda lui de asi pune rindurile pe foaie si pentru suferintele lui indurate. Oricine din noi poate fi in locul ei.
M-a impersionat si pentru ca doamna care povestete, in pofida la tot chinul adunat prin lagarele societice, a mai avut parte sa indure si indiferenta celor dragi, ma refer la fiu ei si nora. Un subiect la care se revine si iar se revine in unele opere. Uneori nu sunt atit de dureroase nici frigurile, nici batjocura celor straini, decit indiferenta celor dragi pe care ii ai.
Avea un ideal in Siberia dna Blondina, eroina cartii, - moartea. Aceste stari de spirit le-a avut fiecare din noi la diferite virste, dar le-am depasit cum am putut. Ceea ce a ajutat-o pe eroina a fost credinta ortodoxa, element care a dus la indepartarea fiului si norei de ea cind a ajuns in Romania.
Trista carte. Este imposibil sa nu lacrimezi cind citesti asa carte. O carte despre istoria unui om, si despre calea fiului care nu trebuie sa o urmam.
Daca ajungeti sa tineti cartea asta in miini pregatiti si un servetel pt lacrimi in buzunar.
....
